Fonduri europene pentru infrastructură: cum finanțează BEI autostrăzile și calea ferată
Podcast 4Construct · invitat: Marius Cara, Head of Group Office România, Banca Europeană de Investiții (BEI)
Cătălina Manoloiu (Miu)
Business Development Director
Aproape 20 de ani, Marius Cara a „vândut Europa” investitorilor lumii — mai întâi obligațiunile Băncii Europene de Investiții, apoi programul Next Generation EU din care s-a născut PNRR. În 2024 s-a întors acasă pentru a conduce biroul de grup al BEI în România. Din această dublă perspectivă, de finanțist și de om întors la sursă, el demontează una dintre cele mai persistente confuzii din spațiul public: cine finanțează, de fapt, marile proiecte de infrastructură ale României și cum ajung fondurile europene în autostrăzi și în calea ferată.
Ce este Banca Europeană de Investiții și de ce nu seamănă cu Banca Mondială
Prima clarificare privește însăși natura instituției. „BEI este banca Uniunii Europene, banca la care toate statele membre devin automat acționari. Este o bancă publică, a cărei misiune este transpunerea în viață a obiectivelor și politicilor Uniunii”, explică Marius Cara. E profitabilă în fiecare an, dar nu plătește dividende: profitul se capitalizează pentru creștere.
Diferența față de Banca Mondială sau BERD nu e cosmetică. „90% din investițiile noastre sunt concentrate în interiorul Uniunii Europene. Nu avem în acționariat nici Rusia, nici China, nici SUA”, spune Cara. Există deci o aliniere de interese între bancă și statele beneficiare. Și mai există o diferență funcțională: Banca Mondială finanțează inclusiv deficitul bugetar și lucrează pe strategii de țară; BEI finanțează proiecte, iar consultanța ei tehnică este tot centrată pe proiecte.
Punctul contraintuitiv: un rating pe care România îl „împrumută"
Modelul de business se sprijină pe un singur avantaj, dar decisiv: rating-ul AAA. BEI se împrumută extrem de ieftin de pe piețele de capital, adresându-se investitorilor instituționali — fonduri de pensii, asigurători — care caută risc minim. Acest cost redus este transferat mai departe statelor. Pentru România, cotată BBB minus cu perspectivă negativă, diferența e uriașă.
Aici vine afirmația care dă titlul acestui episod:
„Pentru noi, riscul României este același cu riscul Germaniei. E foarte important de știut asta și nu cred că se știe."
În contabilitatea BEI, împrumuturile directe către statele membre au coeficient de risc zero. Riscul nu se evaluează la nivel de țară, ci de proiect — complexitate, valoare, fezabilitate. Este exact motivul pentru care avantajul BEI contează mult mai mult pentru o țară ca România decât pentru statele triple-A.
Cofinanțare, tranșe și efect de levier
A doua confuzie frecventă: BEI nu plătește niciodată integral un proiect. „Noi totdeauna cofinanțăm, nu finanțăm niciodată sută la sută, tocmai ca să aducem un efect de levier”, spune Cara, care compară mecanismul cu programul Habitat for Humanity, unde și viitorul proprietar al casei pune mâna la lucru. Banca nu poate acoperi mai mult de 50% din valoarea unui proiect; restul vine din fonduri europene, buget de stat sau buget local.
Împrumuturile au durate corelate cu viața proiectului — 15, 20, 25 de ani, cu perioadă de grație — astfel încât serviciul anual al datoriei să fie suportabil. Iar banii nu vin într-o singură plată:
„Eliberăm tranșele de finanțare pe măsură ce proiectul avansează: pe de-o parte condiționăm finanțarea de faptul că trebuie să miște lucrurile, pe de altă parte asigurăm ritmul de fonduri când e nevoie de plăți."
La fel de important este ce se întâmplă înainte de bani. Echipe de ingineri și economiști ai băncii evaluează fezabilitatea, bancabilitatea, riscul și aspectele de mediu și sociale. „Este un proces solicitant pentru beneficiar, dar de fiecare dată aducem o îmbunătățire tehnică a proiectului“, spune Cara. Prin acest „cerc virtuos” — finanțare plus consultanță, sprijinit de programul JASPERS — s-a construit, în timp, capacitatea autorităților românești de a gestiona proiecte mari.
Autostrada Sibiu–Pitești și trecerea pe calea ferată
Partea cea mai vizibilă a implicării BEI în România este infrastructura de transport. Pe coridorul Sibiu–Râmnicu Vâlcea al autostrăzii A1 — parte din legătura Sibiu–Pitești, cu tuneluri și tronsoane extrem de complexe — banca a angajat, în total, în jur de un miliard de euro. „Este primul tunel rutier care străbate munții. Mai sunt tunele de cale ferată, dar acesta va fi primul tunel rutier la standard de autostradă”, povestește Cara despre o vizită pe șantier: prima autostradă care traversează Carpații.
Următorul val de investiții se mută pe calea ferată — cel mai puțin poluant mod de transport, prioritate europeană și componentă a coridoarelor TEN-T. Pe transport, prin PNRR, BEI a cofinanțat proiecte în valoare de circa două miliarde de euro.
PNRR, SAFE și garanții pentru IMM-uri
Cu termenul-limită al PNRR în orizont, Cara liniștește o teamă răspândită: componenta de finanțare a BEI dintr-un proiect nu dispare la scadență — ea rămâne. „Ce e important este să nu trebuiască returnați bani pentru proiecte nefinalizate care au beneficiat deja de componentă de grant.” Pentru proiectele viabile rămase în lucru, statul va trebui să găsească surse alternative de finanțare.
Un instrument nou schimbă și el ecuația: SAFE, gândit pentru înzestrarea și interoperabilitatea armatelor, dar utilizabil și pentru infrastructura de care armata are nevoie. „România este a doua țară ca volum de fonduri primite prin SAFE, după Polonia — peste 16 miliarde, tocmai aprobate și semnate. Sunt împrumuturi în condiții foarte avantajoase, cu termene de 40 de ani și perioadă de grație”, spune Cara.
La celălalt capăt al scării, pentru IMM-uri, BEI lucrează prin bănci comerciale și prin Fondul European de Investiții, cu instrumente de lichiditate și de garantare. Condiția e ca avantajul să ajungă la client: o dobândă mai mică cu 0,5–1% pare puțin, dar pe un împrumut de zeci de ani înseamnă enorm.
Miza reală: competitivitatea Europei
Dincolo de mecanisme, Cara mută discuția pe teren strategic. Citându-l pe Mario Draghi, amintește că raportul economic dintre Italia și China s-a inversat dramatic în câteva decenii. Soluția pe care o vede:
„Pentru ca Europa să rămână competitivă cu China și cu SUA, e nevoie de unificarea piețelor — fie că vorbim de piața de capital, fie de piața de energie."
Fragmentarea explică și de ce startup-urile software europene se finanțează mai ușor peste ocean. Iar lecția dependenței a fost predată brutal la începutul războiului din Ucraina, când prețul oțel-betonului — circa 45% importat din Ucraina și Rusia — a sărit de la 2,6 la 8,3 lei în mai puțin de o lună.
Mesajul de final e unul de echilibru între luciditate și încredere. La 20 de ani de la aderare, cu o convergență urcată de la 22% la circa 80% din media UE, Cara avertizează asupra unei tentații:
„Degeaba dau eu ție un Lamborghini dacă tu nu ai bani să-i plătești revizia."
Cu alte cuvinte: proiectele nu se măsoară în panglici tăiate, ci în sustenabilitatea lor pe termen lung — și în capacitatea de a nu strica ceea ce s-a construit deja.
Întrebări frecvente
Ce este Banca Europeană de Investiții (BEI)? Este banca Uniunii Europene, la care toate statele membre sunt acționari. Se împrumută ieftin de pe piețe datorită rating-ului AAA și finanțează proiecte — nu deficite bugetare — transferând avantajul de cost către beneficiari. În România investește, în medie, aproximativ 2 miliarde de euro pe an.
Ce se întâmplă cu proiectele de infrastructură din PNRR nefinalizate la termen? Componenta de finanțare a BEI rămâne; problema o reprezintă partea venită prin grant. Proiectele viabile vor trebui să găsească surse alternative de finanțare, important fiind să nu se returneze bani pentru lucrări deja demarate cu componentă de grant.
Cum ajung fondurile și garanțiile BEI la IMM-uri? Prin bănci comerciale și prin Fondul European de Investiții, sub formă de instrumente de lichiditate și garanții. Băncile intermediare trebuie să demonstreze că, datorită garanției, dobânda scade cu un anumit procent — chiar 0,5–1% pe termen lung înseamnă un avantaj important.
