Digitalizarea construcțiilor: BIM, drone și inteligență artificială pe șantier
Podcast 4Construct · invitat: Costel Cojanu, Head of Innovation Department, PORR România
Cătălina Manoloiu (Miu)
Business Development Director
Povestea începe cu o glumă despre care Costel Cojanu spune că e adevărată: „Am dat admitere la Construcții ca să scap de armată.” Trei decenii mai târziu, el conduce departamentul de inovare al PORR România și a contribuit la finalizarea unui lot de autostradă cu cinci luni și jumătate înainte de termen — cu ajutorul dronelor, al utilajelor ghidate prin satelit și al modelelor 3D. Este exact genul de traseu care explică teza lui centrală despre digitalizarea construcțiilor: tehnologia — de la BIM la drone și inteligență artificială — nu valorează nimic fără oameni, proceduri și verificare.
De la scepticism la departament de inovare
Contrar percepției publice, infrastructura românească „a evoluat foarte, foarte mult“, spune Cojanu, care dă drept exemplu autostrada București–Pitești, îngroșată în timp cu o bandă suplimentară pe sens, bandă de urgență și pasaje. Motorul, crede el, n-a fost doar banul: „A fost greu până s-a schimbat mentalitatea, dar s-a produs.”
Această schimbare a dat naștere, la PORR, unui departament dedicat. Discuțiile au început în 2017, iar structura a pornit efectiv în 2018. Rațiunea era simplă: proiecte multe, complexe, cu „foarte multă informație de gestionat“. Rolul echipei — să creeze proiecte-pilot, să testeze tehnologie și să construiască proceduri, aproape toate dezvoltate intern, într-un domeniu pe care Cojanu îl așază fără menajamente „pe penultimul loc în ierarhia industriilor” la capitolul digitalizare.
Pilotul de la autostrada Sibiu–Pitești și lecția raportării de la utilaj
Primul model 3D complex al echipei a fost creat pentru Lotul 1 al autostrăzii Sibiu–Pitești — proiect-pilot finanțat de grup, ales tocmai pentru că era mare, complex și avea o echipă dedicată. Acolo s-au testat machine control-ul, transmiterea online a datelor între birou și utilaj și platformele de productivitate. Rezultatul: lotul a fost finalizat cu cinci luni și jumătate înainte de termen, tehnologia fiind unul dintre factorii grei.
Întrebat despre cifre de productivitate, Cojanu refuză elegant: „Nu am cifre și nu aș vrea să dau, pentru că sunt subiective. Sunt greu de măsurat.” Onestitatea se extinde și la eșecuri. Ideea inițială — ca fiecare utilaj să-și raporteze singur poziția cupei și să genereze cantitățile zilnice — „s-a dovedit a nu fi foarte bună” pe șantierele cu multe utilaje: „se încurcă datele în flux” și valorile ies eronate. Metoda funcționează cu unul-două utilaje, la fundația unei clădiri, dar nu la scara unei autostrăzi.
Drone pe șantier: „Ne spionați?!"
Așa s-a ajuns la drone. Adoptarea lor a fost, la propriu, o poveste de management al schimbării. Muncitorii erau convinși că zborurile fotogrammetrice sunt filmări de supraveghere: „«Aha, ne spionați.» «Păi vreau să văd filmul.» Zic: nu e film, facem fotogrametrie.”
Momentul de cotitură a venit neașteptat: „Mă trezesc într-o dimineață sunat de un coleg din șantier, foarte nervos că pe o bucată nu are zbor. M-am bucurat. Zic: uite, domnule, că se uită cineva peste ceea ce facem noi.” Rețeta prin care s-a ajuns aici e enunțată memorabil:
„Simplu: puterea exemplului. Din aproape în aproape. Ce am învățat în 8 ani: să ai răbdare. Și să explici."
Astăzi dronele zboară de două ori pe lună și scot cantitățile de terasamente „în câteva minute“, față de circa două săptămâni de măsurători clasice cu GPS pe un șantier de 10–15 km. Dar Cojanu e ferm cu privire la limite: precizia dronei este de 1–3 cm pe verticală, insuficientă pentru un strat de uzură de 4–5 cm. „Nu recomand — și oricum nu este ok — folosirea acestei tehnologii pentru straturile rutiere, pentru asfalt, pentru betoane.” Acolo intră scannerul fix, cu precizie de 1–2 mm, folosit inclusiv la verificarea podurilor.
Utilaje-robot, machine control și de ce contează verificarea
Machine control-ul transformă utilajul „într-un robot”: operatorul îl mișcă doar înainte-înapoi, iar mașina ajunge singură la cota dorită, ghidată laser (pentru asfalt și betoane) sau GPS (pentru terasamente). Avantajele — viteză, consum mai mic de carburant, mai puține erori — nu anulează însă nevoia de control uman. Un studiu de caz relatat de un alt invitat vorbea despre o greșeală care a costat circa 20.000 de euro per pod.
Cojanu are și propria lecție. Pe 13 km de autostradă, cu două noduri rutiere și două parcări, echipa a avut doar două greșeli — o cotă eronată la un pod și una la o girație — remediate în circa 30 de minute. „De atunci mi-am învățat lecția: să mai verific încă o dată.”
„BIM înseamnă informație, nu model 3D"
O bună parte din discuție demontează un mit. „La început, lumea înțelege că BIM-ul este un model 3D. De fapt înseamnă informație”, spune Cojanu. Iar informația contează doar dacă trece din proiectare în execuție:
„Degeaba am un model frumos pe care îl folosesc la proiectare, dacă în execuție nu am niciun fel de valoare. Dacă valoarea din execuție este zero, l-am făcut degeaba."
Valoarea reală a unui model BIM stă în programarea lucrărilor, estimarea cantităților, raportarea a ce s-a realizat și întreținerea ulterioară. Modelul „moare pe șantier” când e prea complicat pentru echipele care trebuie să-l folosească.
Blocajul de fond, însă, nu e la constructor. Cerințele de BIM au început să apară în caietele de sarcini, dar „încă nu sunt extrem de clare“, iar autoritățile contractante cer uneori un model pe care nu-l pot citi. „Ora exactă se dă de la autorități. Dacă autoritățile dau ora exactă, aceea e”, spune Cojanu, estimând că a învăța să folosești corect un model BIM durează între trei luni și un an, cu training și practică pe câteva proiecte.
Inteligența artificială în construcții: unealtă, nu magie
Despre inteligența artificială, Cojanu e la fel de pragmatic. PORR o testează, are un pilot cu Microsoft, dar nu a implementat-o — în principal din cauza securității datelor, care ar cere infrastructură proprie. Iar la nivel de concept, e categoric:
„Știu că e vândută ca inteligență artificială, dar nu este AI pură. Sunt algoritmi de inteligență artificială. E o unealtă foarte bună, dar e o unealtă bună în mâna unui om."
De aici și insistența pe verificare, mai ales pentru codul generat automat: „nu știi ce scrie, cum verifici?”
Oamenii, înaintea tehnologiei
Paradoxal, digitalizarea a făcut domeniul mai atractiv tocmai pentru generația care fuge de munca fizică: lucrul cu volume mari de date, dashboard-uri și rapoarte „e mai apropiat de IT”. Și a redus amprenta de carbon — mai puțin combustibil, mai puțin rework, materiale optimizate. Dar concluzia lui Cojanu rămâne una despre oameni, nu despre echipamente:
„Sunt mai importanți oamenii decât tehnologiile. Tehnologie avem; dacă nu avem procese și oameni dedicați, e mai greu de implementat ceva."
Cu finanțarea europeană pentru autostrăzi apropiindu-se de final și investiția mutându-se spre calea ferată — unde un tren de marfă traversează încă țara cu vreo 20 și ceva de km/h — lecția digitalizării de la PORR e una transferabilă: tehnologia scurtează termene doar acolo unde a fost mai întâi înțeleasă de oamenii de pe șantier.
Întrebări frecvente
Ce este BIM în construcții? BIM (Building Information Modeling) nu înseamnă un simplu model 3D, ci informația asociată unei construcții: programarea lucrărilor, cantitățile, raportarea execuției și datele pentru întreținere. Valoarea reală apare când modelul e folosit efectiv în execuție, nu doar în proiectare.
Cum se folosesc dronele pe un șantier de infrastructură? Dronele fac zboruri fotogrammetrice (de regulă de două ori pe lună) pentru a măsura terasamentele și lucrările de pământ, scoțând cantitățile în câteva minute, față de circa două săptămâni prin metode clasice. Nu sunt însă recomandate pentru asfalt sau betoane, unde precizia de 1–3 cm este insuficientă.
Se folosește inteligența artificială în construcții? Companii precum PORR testează inteligența artificială (de exemplu, într-un pilot cu Microsoft), dar adoptarea la scară e frânată de securitatea datelor. Poziția din podcast: instrumentele de AI sunt utile, dar rezultatele — mai ales codul generat — trebuie mereu verificate de un specialist.
