Studiu de caz extins: perspectivele de revenire și creștere ale economiei României până în 2027

Florin Manoloiu
Chief Operating Officer

O analiză aprofundată a catalizatorilor, riscurilor și efectelor de multiplicare
Rezumat
Deși economia României se confruntă cu vulnerabilități structurale semnificative, în special deficitele gemene la niveluri critice, o convergență de factori pozitivi oferă o cale credibilă către o redresare robustă și o creștere accelerată până în 2027. Scepticismul este justificat de dezechilibrele macroeconomice acute (Octombrie 2025): deficite bugetare și de cont curent persistente (în jur de 8% din PIB) și o traiectorie ascendentă rapidă a datoriei publice. Aceste provocări sunt amplificate de prognoze de creștere economică extrem de modeste pe termen scurt (aproximativ 1%), reflectând impactul contractiv al consolidării fiscale necesare.
Teza centrală a acestui studiu este că succesul economic al României în 2027 nu se bazează pe cheltuielile din acel an, ci pe efectul de inerție și de multiplicare economică a investițiilor și reformelor masive implementate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până la termenul limită din august 2026. PNRR acționează în două etape: mai întâi ca un instrument anti-ciclic crucial (2024-2026), susținând cererea agregată în plină austeritate, și apoi, post-2026, ca un motor de creștere pe termen lung. Sectorul construcțiilor este epicentrul acestei dinamici, prognozând o creștere excepțională de +12% în 2027, alimentată de valul secundar de investiții private. Acest proces este susținut de alinierea strategică la agenda de competitivitate a UE (stabilită prin Raportul Draghi din 2024) și de un mediu monetar global în curs de normalizare.
Secțiunea 1
Peisajul macroeconomic actual (Octombrie 2025): navigarea contrarităților și a deficitelor structurale
1.1 Analiza aprofundată a “deficitelor gemene” și rigidităților structurale
Principala vulnerabilitate macroeconomică rămâne persistența deficitelor gemene.
- Deficitul bugetar și componenta structurală: Datele consolidate confirmă că deficitul bugetar a atins un nivel alarmant de -9.3% din PIB în 2024. Prognozele pentru 2025 indică o ajustare lentă: Comisia Europeană anticipează -8.6% din PIB, iar FMI proiectează -8.2%.
- Extindere – rigiditatea cheltuielilor: Problema fundamentală este deficitul structural persistent, provenit dintr-o structură rigidă a bugetului (salarii publice și cheltuieli sociale). Reducerea cheltuielilor structurale necesită reforme profunde (condiționate în PNRR), a căror implementare este complexă politic.
- Deficitul de cont curent și riscul de finanțare: Dezechilibrul extern rămâne pronunțat. FMI prognozează un deficit de -8.0% din PIB pentru 2025. Vulnerabilitatea critică este calitatea finanțării acestuia: dependența de îndatorare (peste 60%), în detrimentul ISD-urilor stabile.
- Datoria publică: Traiectoria este îngrijorătoare, prognozată de FMI să ajungă la 61.2% din PIB în 2025.
1.2. Divergența prognozelor: prețul austerității necesare
Divergența prognozelor de creștere pentru 2025 reflectă impactul consolidării fiscale.
- Perspectiva prudentă: Banca Mondială prognozează o creștere de doar 0.4% pentru 2025. FMI proiectează 1.0%.
- Perspectiva moderată: Comisia Europeană estimează 1.4%, bazându-se pe compensarea parțială a austerității prin investițiile PNRR.
1.3 Dinamica inflaționistă și “policy mix”-ul suboptimal
Inflația rămâne persistentă. FMI prognozează o inflație medie anuală de 7.3% în 2025. Aceasta forțează BNR să mențină o politică monetară restrictivă. Tensiunea dintre politica fiscală relativ expansionistă și politica monetară restrictivă creează un “policy mix” suboptimal, care crește costul stabilizării macroeconomice.
Tabel 1.1: sinteza verificată a prognozelor macroeconomice (context: toamna 2025)
Indicator | Instituție | 2025 | 2026 | 2027 (Est.) |
---|---|---|---|---|
Creștere PIB real (%) | FMI | 1.0 | 1.4 | – |
Banca Mondială | 0.4 | 1.3 | 1.9 | |
Comisia Europeană | 1.4 | 2.2 | – | |
Inflație medie anuală (%) | FMI | 7.3 | 6.7 | – |
Deficit bugetar (% PIB) | FMI | -8.2 | – | – |
Comisia Europeană | -8.6 | -8.4 | – | |
Datorie publică (% PIB) | FMI | 61.2 | – | – |
Deficit cont curent (% PIB) | FMI | -8.0 | -6.6 | – |
Secțiunea 2
PNRR și efectul de multiplicare: de la teorie la impact economic transformațional
În pofida tabloului macroeconomic complex, PNRR (28.5 miliarde de euro) rămâne catalizatorul central. Investițiile masive concentrate până în august 2026 vor genera efecte economice multiplicate, care se vor materializa pe deplin abia după finalizarea proiectelor.
2.1 PNRR: impact în două faze și mecanismele de multiplicare
Este esențial să distingem între cele două tipuri de impact economic:
- Faza 1 (până în 2026): rolul anti-ciclic (multiplicatorul keynesian). PNRR susține cererea agregată exact când economia este supusă șocului consolidării fiscale.
- Faza 2 (post-2026): inerția și creșterea potențialului (multiplicatorul structural). Începând cu 2027, infrastructura finalizată crește stocul de capital public productiv, sporind productivitatea totală a factorilor (TFP) și PIB-ul potențial al țării.
2.2 Efectul de “rostogolire”: dinamica “crowding in” vs. “crowding out”
Meta-analizele confirmă un multiplicator fiscal mediu pentru investițiile publice de aproximativ 1.5 pe un orizont de 2-5 ani. Succesul PNRR depinde de echilibrul dintre:
- “Crowding Out” (Evicțiune): Investițiile publice descurajează investițiile private prin concurența pentru resurse limitate.
- “Crowding In” (Atragere): Investițiile publice creează infrastructura de bază care atrage capital privat complementar.
Succesul scenariului optimist depinde de maximizarea efectului de “crowding in”. Anul 2027 va fi momentul adevărului pentru materializarea acestui val secundar de investiții private.
2.3 Sectorul construcțiilor: epicentrul creșterii în 2027 (prognoză +12%)
Sectorul construcțiilor a fost motorul principal al economiei în perioada 2023-2025, susținut masiv de proiectele de infrastructură din PNRR. O analiză superficială ar putea sugera o încetinire semnificativă sau chiar o contracție în 2027, odată cu finalizarea termenului limită PNRR (August 2026). Cu toate acestea, analiza noastră indică o accelerare a creșterii sectorului la +12% în 2027. Această prognoză robustă se bazează pe patru piloni structurali care asigură tranziția de la investițiile publice directe la cererea privată indusă:
- Evitarea “fiscal cliff”-ului și continuitatea fondurilor europene: Deși PNRR se încheie formal în 2026, fluxul de fonduri europene pentru infrastructură nu se oprește brusc. Programele finanțate prin Politica de Coeziune (Cadrul Financiar Multianual 2021-2027) au termene de implementare extinse (conform regulilor n+2/n+3), ceea ce înseamnă că proiecte majore vor continua să fie executate cel puțin până în 2029. Aceasta asigură o “aterizare lină” pentru segmentul de inginerie civilă și evită un șoc negativ major.
- Materializarea efectului de “crowding-in” (valul secundar privat): Acesta este principalul motor al creșterii în 2027. Infrastructura de transport finalizată în 2026 (autostrăzi, căi ferate) va debloca investiții private masive care erau anterior nefezabile din cauza costurilor logistice ridicate. Ne așteptăm la o explozie a cererii pentru:
- Spații industriale și logistice: Dezvoltarea de parcuri logistice și facilități de producție de-a lungul noilor coridoare de transport (în special A7), alimentată și de trendul de near-shoring (vezi Secțiunea 3.2).
- Infrastructură energetică: Proiecte complexe legate de tranziția energetică (capacități regenerabile, rețele de distribuție, proiecte nucleare și Neptun Deep) vor necesita lucrări de construcții specializate.
- Revigorarea segmentului rezidențial și comercial: În 2027, mediul macroeconomic va fi semnificativ mai favorabil investițiilor imobiliare. Normalizarea politicii monetare și scăderea anticipată a ratelor dobânzilor (vezi Secțiunea 4.2) vor reduce costul finanțării. Acest lucru, combinat cu o încredere sporită a consumatorilor și a mediului de afaceri, va stimula cererea pentru construcții rezidențiale noi și spații de birouri moderne, segmente care au stagnat în perioada de dobânzi ridicate (2024-2025).
- Oportunitatea reconstrucției Ucrainei: Începând cu 2027, este probabil ca eforturile de reconstrucție a Ucrainei să intre într-o fază accelerată. Acest lucru va genera o cerere externă masivă pentru materiale de construcții și servicii de inginerie. România, ca hub logistic și industrial regional, va fi un furnizor major, stimulând producția internă și activitatea companiilor de construcții românești.
Prin urmare, 2027 va marca o schimbare calitativă în structura pieței construcțiilor: de la o dominație a proiectelor publice de infrastructură mare, la o creștere echilibrată, condusă de investițiile private în segmentele industrial, energetic și rezidențial/comercial.
2.4 Studiu de caz internațional: efectul de multiplicare în Coreea de Sud – “miracolul de pe râul Han”
Pentru a ilustra potențialul transformator al investițiilor masive în infrastructură, analizăm strategia adoptată de Coreea de Sud.
- Contextul: În anii ’60, Coreea de Sud era o economie agrară. Guvernul a adoptat o strategie de dezvoltare orientată spre export.
- Investiția cheie: autostrada Gyeongbu. Construcția Autostrăzii Gyeongbu (Seul-Busan), finalizată în 1970, a reprezentat un efort fiscal masiv (25% din bugetul guvernului).
- Efectul de multiplicare și impactul structural:
- Reducerea drastică a costurilor logistice: Timpul de călătorie a scăzut de la 15 la 5 ore, sporind competitivitatea exporturilor.
- Catalizarea industrializării (crowding-in): Complexele industriale majore au fost dezvoltate strategic de-a lungul acestui ax.
- Rezultatele: Creșterea anuală a PIB a atins o medie de 8-9%, transformând Coreea de Sud într-o putere industrială globală.
Relevanța pentru România: Finalizarea coridoarelor strategice din PNRR are potențialul de a genera un efect similar de integrare a pieței și de atragere a investițiilor private în noi axe industriale, începând cu 2027.
2.5 Condiționalitatea reformelor: o “curea de transmisie” pentru modernizare
Valoarea reală a PNRR depășește suma alocată, datorită pachetului de 66 de reforme condiționate (fiscală, pensii, guvernanța companiilor de stat, digitalizare). Anul 2027 va fi primul în care beneficiile acestor reforme se vor resimți pe deplin.
Secțiunea 3
Alinierea la viitorul Europei: valorificarea agendei de competitivitate a UE
Dacă PNRR este motorul intern, contextul strategic european și geopolitic oferă oportunitatea externă. PNRR este perfect aliniat cu noua paradigmă a UE, stabilită în 2024.
3.1 Raportul Draghi și busola competitivității: o paradigmă europeană consolidată
Raportul privind viitorul competitivității europene, elaborat de Mario Draghi și prezentat în toamna anului 2024, a diagnosticat rămânerea în urmă a UE față de SUA și Chinei. Draghi a propus o strategie axată pe: închiderea decalajului de inovare, accelerarea decarbonizării competitive și asigurarea securității economice.
- De la raport la acțiune: La începutul anului 2025, Comisia Europeană a început operaționalizarea acestei viziuni, conturând “Busola Competitivității” (Competitiveness Compass). Astfel, la momentul actual (Octombrie 2025), agenda Draghi reprezintă direcția strategică asumată a Uniunii Europene.
3.2 Oportunități strategice extinse pentru România
Agenda europeană consolidată favorizează direct România.
- Securitate economică, “near-shoring” și “friend-shoring”: Fragmentarea geopolitică determină companiile să își mute producția mai aproape de piețele finale (near-shoring) și în țări aliate (friend-shoring). România este o destinație principală.
- Sinergia cu PNRR: Finalizarea coridoarelor cheie în 2026 va permite României să atragă investiții în producție avansată începând cu 2027, generând cerere pentru construcții industriale (vezi Secțiunea 2.3).
- Decarbonizare și securitate energetică: Mixul energetic diversificat și rezervele de gaz natural (Neptun Deep) poziționează țara ca un pilon de stabilitate energetică regională.
- Inovație și tehnologie digitală: Sectorul IT dinamic este un activ strategic.
3.3 Atragerea investițiilor străine directe (ISD) de înaltă calitate
Trecerea la un model de creștere bazat pe investiții va schimba calitatea ISD-urilor. Noul model se concentrează pe dezvoltarea sectoarelor “tradable”. ISD-urile viitorului vor fi motivate de accesul la talente, infrastructură modernizată și integrarea în lanțurile valorice europene strategice.
Secțiunea 4
Contextul global: atenuarea riscurilor și capitalizarea oportunităților strategice
4.1 Războiul din Ucraina: de la șoc economic la hub de reconstrucție
Pe termen mediu, poziția strategică a României se transformă într-un avantaj economic semnificativ.
- Oportunitatea reconstrucției Ucrainei: România este poziționată ideal pentru a servi ca un hub logistic, industrial și de servicii pentru acest efort, stimulând sectorul construcțiilor (vezi Secțiunea 2.3).
- Infrastructura ca facilitator: Portul Constanța și infrastructura rutieră și feroviară (modernizată prin PNRR) sunt esențiale pentru a gestiona fluxurile de mărfuri necesare reconstrucției.
4.2 Mediul dobânzilor: sfârșitul ciclului restrictiv
Prognozele pe termen mediu indică o normalizare a politicii monetare. Pe măsură ce inflația converge spre țintele băncilor centrale în orizontul 2026-2027, ratele dobânzilor vor scădea. Această tendință va genera un triplu beneficiu: reducerea costului serviciului datoriei publice, stimularea investițiilor private (inclusiv în construcții rezidențiale și comerciale) și revigorarea sustenabilă a consumului.
Secțiunea 5
Sinteză și perspectivă pentru 2027: o cale credibilă spre optimism
5.1 Scenariul central pentru 2027: culegerea roadelor investițiilor trecute
Scenariul central optimist se fundamentează pe o secvență logică:
- 2025-2026 (aterizarea lină): Creștere economică modestă (1-2%). Șocul investițional PNRR atenuează impactul contractiv al consolidării fiscale.
- 2027 (punctul de inflexiune): Multiplicatorul structural al PNRR începe să opereze. Infrastructura finalizată generează un efect de antrenare (crowding-in) a capitalului privat. Sectorul construcțiilor accelerează (+12%), condus de cererea privată.
5.2 Analiza de sensibilitate: condițiile pentru succes
Acest scenariu este strict condiționat de:
- Execuția PNRR: Atingerea unui grad de absorbție de peste 90% până la termenul limită (August 2026).
- Disciplina fiscală: Respectarea traiectoriei de reducere a deficitului. Derapajele actuale (peste 8% în 2025) reprezintă cel mai mare risc.
- Stabilitatea politică și capacitatea administrativă.
5.3 Răspuns la scepticism: de ce de data asta poate fi diferit
Răspunsul constă în natura unică a PNRR:
- Condiționalitate externă strictă.
- Urgență și termen limită clar (August 2026).
- Aliniere strategică europeană și geopolitică (Raportul Draghi 2024, Busola Competitivității 2025, near-shoring, Ucraina).
Secțiunea 6
Recomandări strategice
6.1 Pentru decidenții politici
- Prioritizarea absolută a consolidării fiscale și credibilității: Accelerarea măsurilor de corecție și publicarea unui plan fiscal multi-anual detaliat (post-2026).
- Consolidarea capacității administrative pentru PNRR: Înființarea unei unități centrale de comandă și control (“Task Force”) cu autoritate transversală.
- Implementarea unei diplomații economice proactive: Promovarea activă a României ca destinație principală pentru near-shoring și hub logistic pentru reconstrucția Ucrainei.
6.2 Pentru liderii din mediul de afaceri
- Alinierea strategică la oportunitățile generate de PNRR și Ucraina: Orientarea planurilor de dezvoltare pentru a capitaliza pe oportunitățile din infrastructură și reconstrucție regională.
- Concentrare pe productivitate, inovare și export: Investiții masive în digitalizare și tehnologii verzi pentru a crește competitivitatea.
- Investiții în capital uman: Investiții în programe de formare continuă, în special în domeniul competențelor digitale și verzi.